Średniowieczne komitaty w Siedmiogrodzie: Różnice pomiędzy wersjami

Z Felczak story
Przejdź do nawigacji Przejdź do wyszukiwania
Linia 15: Linia 15:
 
  |
 
  |
  
Până în anul 1784 (anul reformei administrative împăratului habsburgic [[Iosif al II-lea al Austriei|Iosif al II-lea]]) [[Principatul Transilvaniei]] a cuprins din punct de vedere administrativ [[Comitat]]e, [[Pământul Crăiesc|Scaune săsești]] și [[Ținutul Secuiesc|Scaune secuiești]] care au fost reînființate în cadrul [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]], cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin reforma administrativă din 1876 consecutivă constituirii Imperiului [[Austro-Ungaria|Austro-Ungar]] în 1867.  
+
Do 1784 r. (Rok reformy administracyjnej cesarza Habsburgów Józefa II) Księstwo Siedmiogrodu obejmowało administracyjnie hrabstwa, katedry saskie i katedry szeklerskie, które zostały ponownie ustanowione w Królestwie Węgier, z bardziej skoncentrowanymi terytoriami i uproszczonymi granicami, przez reforma administracyjna z 1876 roku po ustanowieniu Cesarstwa Austro-Węgierskiego w 1867 roku.
 +
 
 +
Până în anul 1784 (anul reformei administrative împăratului habsburgic [[Iosif al II-lea al Austriei|Iosif al II-lea]]) [[Principatul Transilvaniei]] a cuprins din punct de vedere administrativ [[Comitat]]e, [[Pământul Crăiesc|Scaune săsești]] și [[Ținutul Secuiesc|Scaune secuiești]] care au fost reînființate în cadrul [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]], cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin reforma administrativă din 1876 consecutivă constituirii Imperiului [[Austro-Ungaria|Austro-Ungar]] în 1867.  
  
 
== Comitatele medievale ale Transilvaniei ==
 
== Comitatele medievale ale Transilvaniei ==

Wersja z 15:16, 11 paź 2020

Do 1784 r. (Rok reformy administracyjnej cesarza Habsburgów Józefa II) Księstwo Siedmiogrodu obejmowało administracyjnie hrabstwa, katedry saskie i katedry szeklerskie, które zostały ponownie ustanowione w Królestwie Węgier, z bardziej skoncentrowanymi terytoriami i uproszczonymi granicami, przez reforma administracyjna z 1876 roku po ustanowieniu Cesarstwa Austro-Węgierskiego w 1867 roku.

Până în anul 1784 (anul reformei administrative împăratului habsburgic Iosif al II-lea) Principatul Transilvaniei a cuprins din punct de vedere administrativ Comitate, Scaune săsești și Scaune secuiești care au fost reînființate în cadrul Regatului Ungariei, cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin reforma administrativă din 1876 consecutivă constituirii Imperiului Austro-Ungar în 1867. 

Comitatele medievale ale Transilvaniei

Średniowieczne hrabstwa Transylwanii, utworzone w XI wieku, zniknęły w 1784 r. Wraz z podziałem na Bezirke dokonanym przez cesarza Habsburgów Karola III Austrii [1], a następnie ponownie ustanowione w Królestwie Węgier, z bardziej skoncentrowanymi terytoriami i uproszczonymi granicami, poprzez restrukturyzację Imperium Habsburgów. Cesarstwo Austro-Węgierskie, które rozwiązało w 1876 roku Wielkie Księstwo Siedmiogrodu. W 1918 roku, po zatwierdzeniu traktatu w Trianon w 1920 roku, hrabstwa stały się hrabstwami Rumunii.

Comitatele medievale din Transilvania, formate în secolul XI dispar în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Carol III al Austriei[1], apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin restructurarea Imperiului Habsburgic ca Imperiu Austro-Ungar, care desființează în 1876 Marele-Principat al Transilvaniei. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatele devin județe ale României.

Średniowieczne powiaty Transylwanii, tradycyjnie zwane varmeghii (od węgierskiego vármegye), były następujące:

Comitatele medievale din Transilvania, tradițional denumite varmeghii (din Szablon:Hu), au fost următoarele:

Înafară de comitate, Principatul Transilvaniei a cuprins și scaunele săsești și secuiești cu anumite privilegii, și ținuturile autonome (Szablon:Hu sau Oláhföldek) Făgăraș și Hațeg cu Ius valachicum (Szablon:Hu) care se aflau în subordinea unui scaun sau comitat.[2]

Vezi și

Przypisy

  1. Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.
  2. Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu (coord.), Instituții feudale din țările române, ed. Academiei Române, București 1988.

Linki zewnętrzne