Királyföld: Różnice pomiędzy wersjami

Z Felczak story
Przejdź do nawigacji Przejdź do wyszukiwania
Linia 35: Linia 35:
 
Pe aceste hărți figurează regiunile [[Țara Oltului|Althland]], [[Țara Bârsei|Burzenland]], [[Țara Vinurilor|Weinland]], [[Țara Năsăudului|Nösnerland]], [[Land vor dem Wald]] și [[Scaunele secuiești|Ciculia]]<ref>Popescu-Spineni, Marin; ''[http://www.calameo.com/books/0008274333fb61468a998 România în izvoare geografice și cartografice]''; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1978; p. 124; accesat la 8 ianuarie 2017</ref></div>]]  
 
Pe aceste hărți figurează regiunile [[Țara Oltului|Althland]], [[Țara Bârsei|Burzenland]], [[Țara Vinurilor|Weinland]], [[Țara Năsăudului|Nösnerland]], [[Land vor dem Wald]] și [[Scaunele secuiești|Ciculia]]<ref>Popescu-Spineni, Marin; ''[http://www.calameo.com/books/0008274333fb61468a998 România în izvoare geografice și cartografice]''; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1978; p. 124; accesat la 8 ianuarie 2017</ref></div>]]  
  
Aceste unități administrative speciale, numite ''Szék'' în maghiară și ''Boden'' în germană, erau la început în număr de patru:<ref>{{citat carte|nume=Alain du Nay|titlu=Români și maghiari în vârtejul istoriei|anoriginal=2001|ediție=a II-a, revăzută și adaugită|an=2008|editură=Editura Matthias Corvinus|loc=Buffalo - Toronto|pagină=22|url=http://www.hungarianhistory.com/lib/dunay2/dunay2.pdf}}</ref>:
+
 
 +
Te specjalne jednostki administracyjne, zwane po węgiersku „Szék” i po niemiecku „Boden”, liczyły początkowo cztery: <ref> {{quoted book | name = Alain du Nay | title = Rumuni i Węgrzy w trąbie powietrznej of history | anoriginal = 2001 | drugie wydanie, poprawione i dodane | rok = 2008 | wydawnictwo = Wydawnictwo Matthias Corvinus | miejsce = Buffalo - Toronto | page = 22 | url = http: //www.hungarianhistory.com/ lib / dunay2 / dunay2.pdf}} </ref>:
 +
 
 +
Aceste unități administrative speciale, numite ''Szék'' în maghiară și ''Boden'' în germană, erau la început în număr de patru:<ref>{{citat carte|nume=Alain du Nay|titlu=Români și maghiari în vârtejul istoriei|anoriginal=2001|ediție=a II-a, revăzută și adaugită|an=2008|editură=Editura Matthias Corvinus|loc=Buffalo - Toronto|pagină=22|url=http://www.hungarianhistory.com/lib/dunay2/dunay2.pdf}}</ref>:
 +
 
 
*''[[Țara Oltului|Althland]]''   
 
*''[[Țara Oltului|Althland]]''   
 
*''[[Țara Bârsei|Burzenland]]''  
 
*''[[Țara Bârsei|Burzenland]]''  
Linia 41: Linia 45:
 
*''[[Țara Năsăudului|Nösnerland]]''
 
*''[[Țara Năsăudului|Nösnerland]]''
  
Ținutul crăiesc (Fundus regius) a fost divizat ulterior în mai multe scaune:<ref>Magina, Livia;''[http://www.muzeulbanatuluimontan.ro/images/ro/Biblioteca_electronica/Teze_de_Doctorat/Magina%20Livia%20-%20Institutia%20judelui%20satesc%20in%20Principatul%20Transilvaniei.pdf Instituția judelui sătesc în Principatul Transilvaniei]''; Ed. Mega; Cluj-Napoca; 2014; p. 63-64; accesat la 7 ianuarie 2017</ref>
+
Ziemia chrześcijańska (Fundus regius) została później podzielona na kilka miejsc: <ref> Magina, Livia; '' [http://www.muzeulbanatuluimontan.ro/images/ro/Biblioteca_electronica/Teze_de_Doctorat/Magina%20Livia%20-% 20Institutia % 20judelui% 20satesc% 20in% 20Principatul% 20Transilvaniei.pdf Instytucja hrabstwa wiejskiego Księstwa Siedmiogrodu] ''; Ed. Mega; Cluj-Napoca; 2014; s. 63–64; dostęp 7 stycznia 2017 </ref>
* De jos:
 
:* [[Scaunul Orăștiei]] (în {{de|Brooser Stuhl}}) – „Scaun secundar” (în {{de|Nebenstuhl}}) cu sediul la [[Orăștie]].
 
:* [[Scaunul Sebeșului]] (în {{de|Mühlbacher Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Sebeș]].
 
:* [[Scaunul Miercurea]] (în {{de|Reußmarkter Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Miercurea Sibiului]].
 
* De sus:
 
:* [[Scaunul Sibiului]] (în {{de|Hauptstuhl Hermannstadt}}) – „Scaun principal” (în {{de|Hauptstuhl}}) cu sediul administrativ la [[Sibiu]].
 
:* [[Scaunul Sighișoarei]] (în {{de|Schässburger Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Sighișoara]].
 
:* [[Scaunul Nocrich]] (în {{de|Leschkircher Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]].
 
:* [[Scaunul Cincului]] (în {{de|Schenker Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Cincu, Brașov|Cincu]].
 
:* [[Scaunul Rupea]] (în {{de|Repser Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Rupea]].
 
* Din zona Târnavelor – formate în secolul al XVI‑lea:
 
:* [[Scaunul Mediașului]] (în {{de|Mediascher Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Mediaș]].
 
:* [[Scaunul Șeica]] – (în {{de|Schelker Stuhl}}) – „Scaun secundar” cu sediul la [[Șeica Mare, Sibiu|Șeica Mare]].
 
* Districte cu statut aparte, membre ale [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] (ce au beneficiat de aceleași drepturi ca și scaunele):
 
:* [[Districtul Brașov]] (în {{de|Kronstäder Distrikt}})  – „District” cu sediul la [[Brașov]].
 
:* [[Districtul Bistriței]] (în {{de|Bistritzer Distrikt}})  – „District” cu sediul la [[Bistrița]].
 
  
Ținutul crăiesc (Fundus regius) dispare în 1784 odată cu împărțirea în ''Bezirke'' decisă de împăratul habsburgic [[Iosif al II-lea al Austriei|Iosif al II-lea]]<ref>Lucas Joseph Marienburg: ''Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde'', Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996,  Ignaz de Luca, articol: ''Das Großfürstenthum Siebenbürgen'' în: ''Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate'' Vand 4 ''Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen'', editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns ''Geographische Mittheilungen'', editura Justhus Perthes, Gotha 1857.</ref>, și nu este restabilit prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Marele-Principat al Transilvaniei]].
+
Ținutul crăiesc (Fundus regius) a fost divizat ulterior în mai multe scaune:<ref>Magina, Livia;''[http://www.muzeulbanatuluimontan.ro/images/ro/Biblioteca_electronica/Teze_de_Doctorat/Magina%20Livia%20-%20Institutia%20judelui%20satesc%20in%20Principatul%20Transilvaniei.pdf Instituția judelui sătesc în Principatul Transilvaniei]''; Ed. Mega; Cluj-Napoca; 2014; p. 63-64; accesat la 7 ianuarie 2017</ref>
  
  
Te specjalne jednostki administracyjne, zwane po węgiersku „Szék” i po niemiecku „Boden”, liczyły początkowo cztery: <ref> {{quoted book | name = Alain du Nay | title = Rumuni i Węgrzy w trąbie powietrznej of history | anoriginal = 2001 | drugie wydanie, poprawione i dodane | rok = 2008 | wydawnictwo = Wydawnictwo Matthias Corvinus | miejsce = Buffalo - Toronto | page = 22 | url = http: //www.hungarianhistory.com/ lib / dunay2 / dunay2.pdf}} </ref>:
+
* De jos: / Z dołu:
* '' [[Olt Country | Althland]] ''
+
:* [[Scaunul Orăștiei]] (niem. ''Brooser Stuh''}) – „Scaun secundar” (niem. ''Nebenstuhl'') cu sediul la [[Orăștie]].
* '' [[Bârsa Country | Burzenland]] ''
+
:* [[Scaunul Sebeșului]] (niem. ''Mühlbacher Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Sebeș]].
* '' [[Kraj winiarski | Weinland]] ''
+
:* [[Scaunul Miercurea]] (niem. ''Reußmarkter Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Miercurea Sibiului]].
* '' [[Năsăud Country | Nösnerland]] ''
+
* De sus: / Z góry:
 +
:* [[Scaunul Sibiului]] (niem. ''Hauptstuhl Hermannstadt'') – „Scaun principal” (niem. ''Hauptstuhl'') cu sediul administrativ la [[Sibiu]].
 +
:* [[Scaunul Sighișoarei]] (niem. ''Schässburger Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Sighișoara]].
 +
:* [[Scaunul Nocrich]] (niem. ''Leschkircher Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]].
 +
:* [[Scaunul Cincului]] (niem. ''Schenker Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Cincu, Brașov|Cincu]].
 +
:* [[Scaunul Rupea]] (niem. ''Repser Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Rupea]].
  
Ziemia chrześcijańska (Fundus regius) została później podzielona na kilka miejsc: <ref> Magina, Livia; '' [http://www.muzeulbanatuluimontan.ro/images/ro/Biblioteca_electronica/Teze_de_Doctorat/Magina%20Livia%20-% 20Institutia % 20judelui% 20satesc% 20in% 20Principatul% 20Transilvaniei.pdf Instytucja hrabstwa wiejskiego Księstwa Siedmiogrodu] ''; Ed. Mega; Cluj-Napoca; 2014; s. 63–64; dostęp 7 stycznia 2017 </ref>
 
* Z dołu:
 
: * [[Siedziba miasta]] (w {{de | Brooser Stuhl}}) - "Siedziba dodatkowa" (w {{of | Nebenstuhl}}) z siedzibą w [[Miasto]].
 
: * [[Sebeș Chair]] (w {{de | Mühlbacher Stuhl}}) - "Secondary chair" z siedzibą w [[Sebeș]].
 
: * [[Miercurea Chair]] (w {{de | Reußmarkter Stuhl}}) - "Secondary chair" z siedzibą w [[Miercurea Sibiului]].
 
* Z góry:
 
: * [[Siedziba Sibiu]] (w {{de | Hauptstuhl Hermannstadt}}) - "Siedziba główna" (w {{of | Hauptstuhl}}) z siedzibą administracyjną w [[Sibiu]].
 
: * [[Sighișoara Chair]] (w {{de | Schässburger Stuhl}}) - "Secondary chair" z siedzibą w [[Sighișoara]].
 
: * [[Nocrich Chair]] (w {{de | Leschkircher Stuhl}}) - "Secondary Chair" z siedzibą w [[Nocrich, Sibiu | Nocrich]].
 
: * [[Chair of Five]] (in {{de | Schenker Stuhl}}) - "Secondary chair" z siedzibą w [[Cincu, Brașov | Cincu]].
 
: * [[Rupea Chair]] (w {{de | Repser Stuhl}}) - "Drugorzędne krzesło" z siedzibą w [[Rupea]].
 
 
* Z obszaru Târnavelor - powstałego w XVI wieku:
 
* Z obszaru Târnavelor - powstałego w XVI wieku:
: * [[Mediascher Stuhl's Chair]] (w {{de | Mediascher Stuhl}}) - "Secondary Chair" z siedzibą w [[Mediaș]].
+
 
: * [[Sheikh Chair]] - (in {{de | Schelker Stuhl}}) - "Secondary chair" z siedzibą w [[Sheikh Mare, Sibiu | Sheikh Mare]].
+
* Din zona Târnavelor – formate în secolul al XVI‑lea:
 +
:* [[Scaunul Mediașului]] (niem. ''Mediascher Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Mediaș]].
 +
:* [[Scaunul Șeica]] (niem. ''Schelker Stuhl'') – „Scaun secundar” cu sediul la [[Șeica Mare, Sibiu|Șeica Mare]].
 +
 
 
* Okręgi o specjalnym statusie, członkowie [[Saxon University | Saxon University]] (którzy korzystali z tych samych praw co siedziby):
 
* Okręgi o specjalnym statusie, członkowie [[Saxon University | Saxon University]] (którzy korzystali z tych samych praw co siedziby):
: * [[Okręg Braov]] (w {{de | Kronstäder Distrikt}}) - „Dystrykt” z siedzibą w [[Brașov]].
+
 
: * [[Bistrita District]] (w {{de | Bistritzer Distrikt}}) - "Dystrykt" z siedzibą w [[Bistrita]].
+
* Districte cu statut aparte, membre ale [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] (ce au beneficiat de aceleași drepturi ca și scaunele):
 +
:* [[Districtul Brașov]] (niem. ''Kronstäder Distrikt'') – „District” cu sediul la [[Brașov]].
 +
:* [[Districtul Bistriței]] (niem. ''Bistritzer Distrikt'') – „District” cu sediul la [[Bistrița]].
  
 
Ziemia chrześcijańska (Fundus regius) zniknęła w 1784 r. Wraz z podziałem na '' Bezirke '' podjętym przez cesarza Habsburgów [[Józef II Austrii | Józef II]] <ref> Lucas Joseph Marienburg: '' Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde '' , Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, artykuł: '' Das Großfürstenthum Siebenbürgen '' w: '' Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate '' Vand 4 '' Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen '', Wydawnictwo JV Degen, Wiedeń 1791, strony 491–549 oraz mapa tych „Bezirke Siebenburgens” w „Geographische Mittheilungen” A. Petermannsa, Wydawnictwo Justhus Perthes, Gotha 1857. </ref> i nie jest odrestaurowana poprzez reformę administracyjną związaną z utworzeniem Cesarstwa Austro-Węgierskiego w 1876 r., która zniosła [[Księstwo Transylwanii (1711-1867) | Wielkie Księstwo Siedmiogrodu]].
 
Ziemia chrześcijańska (Fundus regius) zniknęła w 1784 r. Wraz z podziałem na '' Bezirke '' podjętym przez cesarza Habsburgów [[Józef II Austrii | Józef II]] <ref> Lucas Joseph Marienburg: '' Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde '' , Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, artykuł: '' Das Großfürstenthum Siebenbürgen '' w: '' Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate '' Vand 4 '' Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen '', Wydawnictwo JV Degen, Wiedeń 1791, strony 491–549 oraz mapa tych „Bezirke Siebenburgens” w „Geographische Mittheilungen” A. Petermannsa, Wydawnictwo Justhus Perthes, Gotha 1857. </ref> i nie jest odrestaurowana poprzez reformę administracyjną związaną z utworzeniem Cesarstwa Austro-Węgierskiego w 1876 r., która zniosła [[Księstwo Transylwanii (1711-1867) | Wielkie Księstwo Siedmiogrodu]].
 +
 +
Ținutul crăiesc (Fundus regius) dispare în 1784 odată cu împărțirea în ''Bezirke'' decisă de împăratul habsburgic [[Iosif al II-lea al Austriei|Iosif al II-lea]]<ref>Lucas Joseph Marienburg: ''Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde'', Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996,  Ignaz de Luca, articol: ''Das Großfürstenthum Siebenbürgen'' în: ''Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate'' Vand 4 ''Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen'', editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns ''Geographische Mittheilungen'', editura Justhus Perthes, Gotha 1857.</ref>, și nu este restabilit prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Marele-Principat al Transilvaniei]].
  
 
== A székek ==
 
== A székek ==

Wersja z 15:26, 8 mar 2021

Királyföld (pol. Ziemia królewska (królewszczyzna), łac. Fundus Regius, niem. Königsboden, rum. Pământul Crăiesc) to nazwa historycznego regionu między Nagy-Küküllő i rzeką Olt (rum. Aluta), czasami także nzaywany Szászföld (Saksonią') lub Szászok földje (Ziemią Sasów). Kiedyś nazywał się Tulajdonlub Fiskális föld.[1]

Lokalizacja

Obszar saksońskich siedlisk był pierwotnie wąskim pasem ziemi w południowym Siedmiogrodzie o długości 190 km, rozciągającym się od Szászváros do brzegu Homoród. Później ten obszar rozrastał się w kierunku północ-południe. Obszary przylegające do Királyföld: komitaty Küküllő, Fehér i Udvarhelyszék na północy, Udvarhelyszék, Miklósvárszék, Sepsiszék i Felső-Fehér na wschodzie, góry oddzielające Havasalföld na południu, komitaty: Hunyad, Fehér i Küküllő.[2]

Historia

Po osiedleniu się Sasów w Siedmiogrodzie w XII wieku, Andreanum w 1224 roku ustabilizowało ich pozycję prawną i określiło autonomię, co zostało potwierdzone w 1486 roku przez króla Macieja. Ich nadrzędne ciałem stało się [ispán]] Sybina. Otrzymał prawo do organizowania targów i nadawania ulg podatkowych, a nawet od Ludwika Wielkiego prawo do zatrzymania towarów w Sybinie . W 1437 roku unia trzech narodów Siedmiogrodu: Węgrów, Seklerów i Sasów została również skodyfikowana, a związek ten był wielokrotnie potwierdzany (Unio Trium Nationum). Od XV wieku saksoński uniwersytet osiągnął nowe warunki w zakresie samostanowienia, a więc własny sąd (król-sędzia), względnie. mianowanie wójta saksońskiej gminy (czyli Saxonum), który był jednocześnie burmistrzem Sibiu, stolicy siedziby. Prawnie odrębne katedry (które tworzyły ze sobą uniwersytet) przetrwały do podziału w 1876 r., kiedy komitaty: Brassó, Szeben, Nagy-Küküllő i Bistrița-Năsăud przejęły te ziemie. Asymilacja rozpoczęła się już na początku XX wieku, na przykład w okresie Królestwa Rumuńskiego ludność Braszowa zmieniła się z większości niemieckiej na węgierską (obecnie większość rumuńska). Dziś, ze względu na przymusową emigrację w latach 70., ludność niemiecka na tym obszarze jest minimalna.

Jednostki administracyjne

Plik:Județe Transilvania sec17.PNG
Podział administracyjny średniowiecznej Transylwanii: w zielonych ziemiach saksońskich, w tym Christian Land .
Te mapy pokazują regiony Althland, Burzenland, Weinland, Nösnerland, Land vor dem Wald i Ciculia [3]

Unități administrative

Plik:Transylvania1532Map.jpg
Harta Transilvaniei, de Johanes Honterus, 1532.
Plik:Județe Transilvania sec17.PNG
Împărțirea administrativă a Transilvaniei medievale: în verde Ținuturile sașilor, printre care Ținutul crăiesc.
Pe aceste hărți figurează regiunile Althland, Burzenland, Weinland, Nösnerland, Land vor dem Wald și Ciculia[4]


Te specjalne jednostki administracyjne, zwane po węgiersku „Szék” i po niemiecku „Boden”, liczyły początkowo cztery: [5]:

Aceste unități administrative speciale, numite Szék în maghiară și Boden în germană, erau la început în număr de patru:[6]:

Ziemia chrześcijańska (Fundus regius) została później podzielona na kilka miejsc: [7]

Ținutul crăiesc (Fundus regius) a fost divizat ulterior în mai multe scaune:[8]


  • De jos: / Z dołu:
  • De sus: / Z góry:
  • Z obszaru Târnavelor - powstałego w XVI wieku:
  • Din zona Târnavelor – formate în secolul al XVI‑lea:
  • Okręgi o specjalnym statusie, członkowie Saxon University (którzy korzystali z tych samych praw co siedziby):

Ziemia chrześcijańska (Fundus regius) zniknęła w 1784 r. Wraz z podziałem na Bezirke podjętym przez cesarza Habsburgów Józef II [9] i nie jest odrestaurowana poprzez reformę administracyjną związaną z utworzeniem Cesarstwa Austro-Węgierskiego w 1876 r., która zniosła Wielkie Księstwo Siedmiogrodu.

Ținutul crăiesc (Fundus regius) dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[10], și nu este restabilit prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.

A székek

Plik:Județe Transilvania sec17.PNG
Împărțirea administrativă a Transilvaniei medievale: în verde Ținuturile sașilor, printre care Ținutul crăiesc.
Pe aceste hărți figurează regiunile Althland, Burzenland, Weinland, Nösnerland, Land vor dem Wald și Ciculia[11]
Plik:Székely Land.PNG
Terytoria trzech uprzywilejowanych stanów siedmiogrodzkich
Niebieski: Seklerzy,
Szary: Sasi – Königsboden zgodnie z prawem Złotej karty,
Żółty: szlachcice Komitatsboden
Plik:Erdély adminisztratív felosztása.jpg
Királyföld na mapie średniowiecznego Siedmiogrodu. Na południu jest zaznaczony na szaro.
Nazwa regionu Stolica
po węgiersku
po
niemiecku
erdélyi szászul po
łacinie
po
rumuńsku
Komentarz
Kőhalomszék Kőhalom Reps Kozd Rupea
Nagysinkszék Nagysink Großschenk Schoink Cincu
Segesvárszék Segesvár Schäßburg Saxoburgum Sighișoara
Szászsebesszék Szászsebes Mühlbach Șebeș
Szászvárosszék Szászváros Broos Waras Oraștie
Szebenszék Nagyszeben Hermannstadt Cybinium Sibiu wielu
Seklerów
Szerdahelyszék Szerdahely Reußmarkt Ruzmargt Miercurea Sibilului
Újegyházszék Újegyház Leschkirch Leuskyrch Nocrich

Później założona:

Nazwa regionu Székváros po niemiecku po rumuńsku Komentarz
Medgyesszék Medgyes Mediasch Mediaș
Selykszék Nagyselyk Marktschelken Șeica Mare

I wiele osad, choć ruszyło drogą niezalezności, ostatecznie nie stało się pełnoprawnymi stolicami, np. Nagyekemező (niem. Großprobstdorf, rum. Târnava) itp.

Kultúra

Jellegzetes építészeti emlékük az erődtemplom. Egyedi tájnyelvük a luxemburgihoz áll közel. Nagyszeben város 2007-ben (két társrendező településsel) Európa kulturális fővárosa.

Jegyzetek

  1. Benkő József: Transsilvania specialis : Erdély földje és népe II. Red. i wyd. Szabó György. Bukarest; Kolozsvár: Kriterion. 1999. str. 300. ISBN 973-26-0524-3
  2. Benkő József. j/w, str. 321-322.
  3. Popescu-Spineni, Marin; Rumunia w źródłach geograficznych i kartograficznych ; Wydawnictwo Naukowe i Encyklopedyczne; Bukareszt; 1978; s. 124; dostęp 8 stycznia 2017 r.
  4. Popescu-Spineni, Marin; România în izvoare geografice și cartografice; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1978; p. 124; accesat la 8 ianuarie 2017
  5. Szablon:Quoted book
  6. Szablon:Citat carte
  7. Magina, Livia; 20Institutia % 20judelui% 20satesc% 20in% 20Principatul% 20Transilvaniei.pdf Instytucja hrabstwa wiejskiego Księstwa Siedmiogrodu ; Ed. Mega; Cluj-Napoca; 2014; s. 63–64; dostęp 7 stycznia 2017
  8. Magina, Livia;Instituția judelui sătesc în Principatul Transilvaniei; Ed. Mega; Cluj-Napoca; 2014; p. 63-64; accesat la 7 ianuarie 2017
  9. Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde , Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, artykuł: Das Großfürstenthum Siebenbürgen w: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen , Wydawnictwo JV Degen, Wiedeń 1791, strony 491–549 oraz mapa tych „Bezirke Siebenburgens” w „Geographische Mittheilungen” A. Petermannsa, Wydawnictwo Justhus Perthes, Gotha 1857.
  10. Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justhus Perthes, Gotha 1857.
  11. Popescu-Spineni, Marin; România în izvoare geografice și cartografice; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1978; p. 124; accesat la 8 ianuarie 2017

További információk

Kapcsolódó szócikkek

Királyföld
'

Mapa Transylwanii, Johannes Honterus, 1532.
Mapa Transylwanii, Johannes Honterus, 1532.
[[Plik:{{|{{{opis flagi}}}|1|mainsnak|datavalue|value}}|100x130px|border| alt=Flaga|center]]
Herb Flaga
Państwo 22x20px Węgry
Siedziba Nagyszeben/Hermannstadt/Sibiu

Położenie na mapie {{{nazwa mapy}}}

[[Plik:{{{mapa}}}|240x240px]]